Chirurgia herniei inghinale se poate realiza atât clasic, pe cale deschisă, cât şi minim invaziv, prin abord endoscopic. Despre aceste tipuri de operaţii, indicaţiile şi tehnica lor – în articolul semnat de dr. Adrian Cotîrleţ şi dr. Ionuţ Moţoc.

Şcoala românească de ortopedie pediatrică se poate mândri cu numeroase rezultate remarcabile, recunoscute pe plan mondial. Printre acestea se numără şi un procedeu original, imaginat şi pus la punct de prof. dr. Gheorghe Burnei, o soluţie terapeutică de succes şi cu multiple avantaje, în luxaţia capului radial. Evaluarea metodelor de tratament chirurgical folosite în această afecţiune, precum şi descrierea tehnicii operatorii ce poartă numele chirurgului român, într-un amplu articol semnat de un colectiv de tineri specialişti.

La un pacient cu hepatită C, medicul se poate confrunta cu efectele adverse psihiatrice ale terapiei ori cu dilema de a iniţia sau nu tratamentul, dacă bolnavul are deja o afecţiune psihică. Ce-i de făcut? Din SUA, ne dau răspunsul dr. Adriana Neagoe şi dr. Călin Neagoe, care relevă importanţa psihiatrului în managementul acestor cazuri.

Necesită malformaţiile arteriovenoase intracraniene tratament sau nu? La această întrebare răspunde amănunţit, în cadrul rubricii Creierul vascular, dlacad. Constantin Popa, trecând în revistă indicaţiile terapeutice, în lumina ghidurilor de specialitate şi a recomandărilor internaţionale, cu adaptări la condiţiile din ţara noastră.

Tromboembolismul venos este una din cauzele importante de mortalitate şi morbiditate la nivel global. Baza terapiei acestei afecţiuni este reprezentată de anticoagulante. Neajunsurile antagoniştilor de vitamina K au condus la dezvoltarea de noi agenţi, care să se apropie cât mai mult de „anticoagulantul ideal“. Dl dr. Vlad Molfea, dna dr. Marina Păcescu,dl dr. Sorin Băilă şi dna prof. dr. Carmen Ginghină trec în revistă noile anticoagulante orale utilizate în tratamentului tromboembolismului venos, discutând avantajele (şi dezavantajele) acestora, pe baza studiilor clinice desfăşurate până în prezent în lume.

Tratamentul infecţiei cu virusul hepatitic B a făcut progrese remarcabile în ultimii ani. O incursiune detaliată în istoria sa, de la lamivudină la interferon pegilat şi analogi nucleozidici sau nucleotidici, este realizată de dnele dr. Andreea Rădăşan, dr. Laura Iliescu şi dnii dr. Laurenţiu Micu şi prof. dr. Mihai Voiculescu.

Tuberculoza osteoarticulară reprezintă 10–15% din tuberculozele extrapulmonare. Cele mai frecvente sedii ale infecţiei sunt coloana vertebrală, genunchiul şi şoldul. Despre tratamentul şi complicaţiile tuberculozei vertebrale, cea mai gravă leziune tuberculoasă de la nivelul scheletului, ne scriu dnii dr. Iulian Popa, dr. Dan Negoescu, prof. dr. Dan V. Poenaru şi dr. Bogdan Hogea.

Antagoniştii de aldosteron au fost utilizaţi în tratamentul insuficienţei cardiace încă din anii ’60 ai secolului trecut. Studii clinice ample, realizate recent, au demonstrat beneficiile acestei grupe terapeutice, dar clinicianul trebuie să ia în considerare şi eventuale efecte secundare, atunci când prescrie tratamentul. Un articol semnat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu.